Compostul este un fertilizant natural pentru sol, foarte eficient, realizat din materie organică descompusă (coji de ouă, resturi vegetale, pâine, zaț de cafea, bălegar, paie etc.).
Pentru realizarea corectă a compostului trebuie să ai în vedere faptul că trebuie să folosești, în mix, două categorii de resturi, ambele având proprietăți diferite, esențiale procesului de fertilizare.
Materiale cu conținut ridicat de azot (umede): aici, se încadrează cu succes florile și resturile vegetale (iarbă, resturi de legume), cafea (zaț - care poate fi depozitat chiar și împreună cu filtrul de cafea; boabe de cafea), resturi de ceai (pliculețe, plante uscate), frunze, bălegar, gunoi de la păsări etc.
Materiale cu conținut ridicat de carbon (uscate): fânul, paiele, ramurile rămase în urma tăierii pomilor, hârtie, ziare, carton, coji de nucă, frunze uscate, păr, știuleți de porumb etc.
Important! Materiale care îți vor strica mixul: în categoria materialelor care nu își au locul în mix se inscriu plasticul, produsele sanitare, lemnele/resturile vegetale atacate de dăunători ori tratate cu soluții chimice, scutecele, metalul, buruienile cu semințe, cenușa de lemne, ca și cărbunii.
Colectarea compostului
În ceea ce privește recipientul de colectare, ar fi recomandat să te folosești de o ladă din lemn fără fund (sau un butoi vechi căruia să îi îndepărtezi fundul), dar pe care să o acoperi cu un capac. Ca și dimensiune, 1x1 m este alegerea optimă, dat fiind faptul că materialul organic se va păstra cald, accelerând procesul de descompunere.
Plasează cutia pe o zonă de sol aerat, fără iarbă sau alte plante, astfel încât râmele și microorganismele din sol să poată pătrunde în masa de compost, acționând în sensul descompunerii.
Metode de compostare
1. Compostarea la rece (metoda anaerobă)
În compostarea la rece, procesul de descompunere durează mai mult, între o jumătate de an și un an.
În ceea ce privește procesul propriu zis, această metodă presupune așezarea materialelor organice în straturi de aproximativ 15 cm, udând din plin fiecare strat cu diverse ceaiuri (de tătăneasă, urzici) sau chiar cu urină. Negreșit, se va acoperi containerul folosit cu un capac.
Lunar, pentru o mai bună aerisire se recomandă întoarcerea staturilor, desfacerea acestora. Astfel, va fi accelerat procesul descompunerii.
2. Compostarea la cald (metoda aerobă/Berkeley)
Avantajul acestei metode este acela că durata necesară procesului de descompunere este foarte scurtă (18 zile în cazul metodei Berkeley) și, în plus, compostul obținut este extrem de fin. Dezavantajul ar fi acela că este foarte migăloasă, presupune implicare sporită.
Metoda aerobă implică următoarele:
1. Respectarea raportului carbon : azot ( 25 : 1) impus.
2. Temperatura în masa de compost va înregistra 55 – 65º C.
3. Înălțimea grămezii de compost se va ridica la 1.5 metri.
4. Este necesar ca materialele folosite să fie mixate.
5. Este necesar ca materialul folosit să fie foarte bine mărunțit, cu precădere cel lemnos.
Pentru o grădină cu adevărat bine lucrată, Săteanul îți pune la dispoziție motosape și motocultoare dintre cele mai eficiente, raport calitate-preț optim.
